Cookie-urile      Politica de confidențialitate
ARTICOLE Protopopiatul Ortodox Roman Reghin
SEP
28
JO
Categoria Informatii    |    Protopopiatul Reghin - 18:23

Istoric

Biserica Ortodoxă de pe Valea Mureşului Superior are rădăcini înfipte în timpul istoric. Astfel, mărturiile istorice susţin că în parohia Socolul de Câmpie (Comuna Cozma) a existat o mănăstire a cărei Biserică a fost construită în anul 1312 ( Şematism 1900, p. 329); (Ştefan Meteş, Istoria Bisericii, I, p.411). După 1932 biserica din Socol a fost strămutată la Fânaţele Silivaşului ) jud. Bistriţa – Năsăud).De asemenea la Deda, 20 km. N – E de Reghin a existat o mănăstire de la care s-a păstrat un mic clopot cu o inscripţie purtând data terminării, 1451 ( M. Păcurariu, Ist. Bis. Ort. Rom. Vol.I, p. 486).La mijlocul sec. al XVI– lea domnii Moldovei fac o serie de danii pentru biserica din Urisiu de Jos. În secolul următor în jurul Reghinului s-au construit biserici din lemn la Petelea 1630, Băiţa, Maioreşti, Nadăşa la 1717, Răstoliţa, Reghin 1725, Săcalu de Pădure, Mănăstirea Lăpuşna 1779 ( Biserica fiind adusă din satul Comori ) etc. “Rezultatele unor cercetări recente, ne arată că pe o hartă a sediilor protopopeşti ortodoxe existente în Transilvania sec. XVII, se află două dintre localităţi aşezate în arealul geografic în discuţie : Gurghiu şi Sînmihai, ambele reşedinţe tractuale la acel moment. Există formulată şi ipoteza potrivit căreia un protopopiat al Gurghiului ar fi existat şi în jurul anului 1643, acesta fiind amintit între entităţile protopopeşti aflate în jurisdicţia episcopiei de Vad.” (Milandolina Beatrice Dobozi, „Biserica şi şcoala românească pe Valea Mureşului superior”, pg.81-82). În 1815 paroh în Idicel era Simion Popoviciu care până în 1824 este cel care girează funcţia de ”înlocuitor de proptopop”. Lui i-au urmat în funcţie Zaharie Matei, parohul din Nadăşa Română.În timpul revoluţiei de la 1848, preotul Matei este anchetat de autorităţi pentru atitudinea lui revoluţionară. El rămâne totuşi în funcţie până în 1853, când din cauze personale, este nevoit să renunţe. Între 1853 şi 1861 protopop al Reghinului a fost preotul din Măierău ( Aluniş) Ştefan Branea. Preotul Branea a ţinut un jurnal despre evenimentele Revoluţiei de la 1848 – 1849 intitulat “Cronica lui Ştefan Branea . Până la 1861 protopopiatul a purtat denumirea de Protopopiatul Gurghiului. De la această dată şi până la înfiinţarea oficială a protpopopiatului Reghin în anul 1906, tractul proptopopesc se va numi al ”Turzii Superioare”.Până în 1881, când funcţia de protopop a fost ocupată de Galacteon Şagău, au fost următorii preoţi protopopi: 1861 – 1873 Iosif Brâncoveanu, preot în Idicel, 1873 – 1878 Vasile Popoviciu, preot în Râpa de Jos, 1878 – 1881 Ioan Popescu preot în Deda. Protopopiatul ortodox Reghin cuprindea la sfârşitul secolului al XIX – lea şi începutul secolului XX un număr de 10 -12 parohii cu filiile aferente. El se întindea pe Valea Mureşului superior de la Reghin la Topliţa Română, unde existau foarte multe sate dominate de românii ortodocşi: Luieriu, Săcalul de Pădure, Idicel, Aluniş, Deda, Pietriş, Stânceni etc.Protopopiatul se întindea şi pe Valea Gurghiului, unde ortodocşii dominau în două sate puternice: Hodac şi Ibăneşti. Aceeaşi situaţie se găsea pe Valea Beicii, unde ortodocşii erau numeroşi în Nadăşa Română şi Urisiul de Sus. La 10 februarie 1891, Protopopul Galacteon Şagău întocmeşte un raport privind starea protopopiatului. Astfel, la 31 decembrie 1890, Protopopiatul Ortodox Reghin cuprindea un număr de 4.395 de familii având 20.956 de suflete.Primul protopop oficial al Reghinului a fost Galacteon Şagău. Acesta s-a născut la 23 martie 1843 în localitatea Idicel din judeţul Mureş. După şcoala primară făcută în satul natal frecventează cursurile liceale la Blaj, până în 1866, când intră la Institutul Teologic „Andreian” din Sibiu; în 10 septembrie 1869 este hirotonit ca preot, iar în august 1881 devine protopop al Reghinului, funcţie ce o va deţine până în 1910. Prin soţia sa Maria, s-a înrudit cu familia Şandoreştilor din Pietriş, mari propietari de pământuri. Între 1906 – 1910 protopopul a condus activitatea despărţământului Reghin al Astrei. Galacteon Şagău a contribuit la fondul Muzeului istoric şi etnografic al Astrei, iar în 1881, soţia sa Maria Şagău a participat la expoziţia Astrei de la Sibiu cu lucrări de mână, obţinând premiul al II – lea. Protopopul Şagău a donat în 1874 suma de 25 florini pentru înfiiinţarea unei biblioteci populare la Deda. De asemenea el a înfiinţat un „cor funebral tractual” format din preoţi şi învăţători, toţi ai lui George Dima. Şagău a fost unul dintre fondatorii şi principalii acţionari ai „Băncii Mureşene” din Reghin (înfiinţată în 1866) şi ai „Băncii Lumina” din Sibiu (înfiinţată în 1906). Protopopul Şagău a desfăşurat o rodnică activitate politică naţională. Membru al clubului electoral Gorneşti, el a participat la conferiţa de constituire a Partidului Naţional Român din Transilvania (mai 1881, Sibiu). De asemenea protopopul Galacteon a fost delegat la Conferinţa Partidului Naţional Român din ianuarie 1892 care a hotărât înfiinţarea Memorandului de la Viena. In octombrie 1910, Galaction Şagău a renunţat la funcţia de protopop al Reghinului fiind numit asesor consistorial la Sibiu.Înaintea plecării protopopului Şagău la Sibiu s-a născut ideea construirii unei noi biserici în oraşul Reghin . Aceasta s-a zidit între anii 1910 – 1912 de către comunitatea foarte puţin numeroasă a credincioşilor români ortodocşi (25 de familii) existentă pe vremea aceea în oraşul Reghin. Biserica poartă hramul „Înălţării Domnului” fiind prima Biserica Ortodoxă din oraş şi considerată foarte importantă şi din motive organizatorice. Zidirea ei era absolut necesară atât pentru trebuinţele duhovniceşti ale credincioşilor ortodocşi cât şi mai ales, pentru sediul Protopopiatului ortodox Român al Reghinului care existând ca unitate administrativ bisericească de la anul 1840, îşi schimba mereu sediul prin parohiile din jurul Reghinuluui. Este cunoscut faptul că între anii 1840 – 1910 protopopiatul ortodox din această zonă şi-a avut reşedinţa la Nadăşa, iar mai apoi la Gurghiu, astăzi parohii ale protopopiatului Reghin.Ca un continuator al vrednicului de pomenire Galaction Şagău s-a dovedit a fi Pr. Vasile Duma 1914 - 1923 s-a aflat la conducerea despărţământului Reghin al Astrei care prin întreaga sa activitate şi-a adus contribuţia la fortificarea conştinţei nationale a românilor mureşeni, iar în toamna anului 1918 în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Naţional Român Mureş – Turda la organizarea pregătirii Unirii de la 1918. A fost ales de două ori deputat în Parlamentul României. Şirul protopopilor ortodocşi români din Reghin care s-au succedat până în prezent este următorul:

1906 – 1911 Pr. Galaction Şagău

1912 – 1923 Pr. Vasile Duma, plecat în 1923 ca Arhiepiscop la Curtea de Argeş, purtând numele arhieresc de Nichita.

1924 – 1926 Pr. Dumitru Antal, fiind numit arhiereu-vicar al Mitropoliei Ungro – Vlahiei, poartă numele arhieresc de Emilian (este înmormântat la Mănăstirea „Sf. Ilie” Topliţa)

1924 – 1946 Pr. Ioan Maloş (mare român , fost parlamentar)

1947 – 1949 Pr. Teodor Ciceu

1949 – 1979 Pr. Mihail Ciobanu

1979 – 1989 Pr. Ilie Damian

1989 – 2017 Pr. Teodor Beldean

2017 - prezent Pr. Valentin Vârva.

În anul 1975, prin hotărîrea Sfântului Sinod al B.O.R., s-a reînfiinţat vechea Mitropolie a Bălgradului sub numele de „Episcopia ortodoxă Română a Alba Iuliei”. În această episcopie va intra şi Protopopiatul Reghin.După această dată şi până în anul 1989 au fost construite 7 biserici noi în parohiile: Logig, Băiţa, Toaca, Vălenii de Mureş, Chiheru de jos, Iernuţeni şi Bistra Mureşului.După Revoluţia din 1989 , când la cârma Eparhiei de Alba – Iulia a fost chemat de către preoţi şi credincioşi Î.P.S. Andrei, viaţa bisericescă a cunoscut un suflu nou. Astfel în toate parohiile se intesifică activitatea pastoral misionară şi mai ales cea gospodărească, adăugându-se noi înfăptuiri la zestrea spirituală şi materială a protopopiatului. În ultimii 15 ani, prin vrednicia preoţilor şi cu sprijinul credincioşilor şi oamenilor de bine au fost construite 30 de biserici noi, 2 extinderi de biserici, 16 case parohiale noi, 38 de biserici împodobite cu haină de pictură precum şi alte lucrări de reparaţii la biserici şi case parohiale şi dotări cu mobilier şi iconostase noi.În anul 1997 a fost inaugurat şi sfinţit de către I.P.S. Andrei noul sediu al Protopopiatului Ortodox Reghin din Piaţa Petru Maior nr. 27. Ieşirea nemijlocit în societate cu un larg pol al sărăciei şi al bolii, un imperativ major al Bisericii este chemarea să aplice testamentul christic de iubire şi caritate. În acest sens prin compartimentul de Asistenţă Socială „Filantropia”, Filiala Reghin funcţionează „Casa Maria I” şi „Casa Maria II” pentru copii şi un Centru pentru ocrotirea bătrânilor pe lângă Parohia „Sfânta Treime” din Reghin. În cadrul protopopiatului mai funcţionează Liga Tineretului Ortodox Român, tinerii fiind beneficiarii unor pelerinaje în ţară şi străinătate. Pe lângă acestea menţionăm existenţa „Ligii femeilor Creştine Ortodoxe” din Reghin care cu posibilităţi proprii vin în ajutorul celor năpăstuiţi ai sorţii. Actualmente Protopopiatul Ortodox Român Reghin numără 75 parohii şi 3 mănăstiri, 1 Schit si 80 de preoţi (14 preoţi în municipiul Reghin) şi 90 de persoane neclericale, 1 preot la Spitalul „Dr. Eugen Nicoară”, 1 preot la „Casa Maria I şi II”, 1 preot pentru azile şi 2 asistenţi sociali.